Hm blablabla(mi-a fugit inspiratia pentru titlu , daca ati vazut-o contactati-ma)

Gasi intr-un final camera , batand in usa.Dori sa aprinda o tigara dar un liliac ii zbura pe umar si ii distrase atentia , renunta la tigara uitandu-se la liliac.Acesta se transforma intr-o fetita:
-Deci ai facut ce ti-a cerut?
Fetita:-Da am facut...
-Bravo!Vorbim mai tarziu ca acum sunt putin ocupat.

Peste cateva clipe usa se deschise si in fata lui Seth isi facu aparitia satena.
Pe chipul alb,de marmura,acoperit acum cu un strat subtire de pudra fina,se puteau observa cu usurinta culturile rosiatice ale buzelor rujate,arcuite de aceasta data intr-un zambet diabolic si usor pervers.
Rochia neagra,scurta si obraznic de decoltata se mula pe fiecare curba a corpului femii,scotandu-i parca si mai mult in evidenta bustul si soldurile si creind iluzia unor picioare interminabil de lungi.
-Ma bucur ca ai venit atat de repede.Intra te rog,mai dureaza numai cateva clipe,zise Laetitia invitandu-un inauntru si intorcandu-se in fata masutei cu farduri.

-Ok , zise el pasind incet inauntru nu inainte de a da un bobarnac liliacului si de a-l lansa pe fereastra.Se aseza pe pat , apoi o privi pe fata.

Continua sa isi pudreze in liniste gatul si fata,in vreme ce in incaperea in penumbra continuau sa se auda un zgomot usor ,asemanator unui murmur.Stratul subtire de pudra alba se aseza usor pe pielea ei,insotit in acelasi timp de murmurul continuu al muzicii.
-Scuza-ma,te deranjeaza?intreba Laetitia gata sa opreasca muzica. E Schubert ...Nu te-ai gandit pana acum ca o tarfa poate fi in acelasi timp si o persoana culta,nu?
Dantela alba din marginea rochiei se ridicase,dezgolindu-i si mai obraznic picioarele si lasand la vedere jartierele negre.

-Hm nu neaparat , hm nu prea le am cu muzica oricum.Si oricum si eu iau orice slujba unde se gastiga bani , deci in privinta asta nu suntem prea diferiti

-Vezi tu ... tocmai aici suntem atat de diferiti.Tu faci asta dintr-o motivatie simpla ... pentru mine ... nu tocmai banii sunt importanti.
Se ridica de pe scaunul din fata masutei cu farduri,priivndu-se pentru ultima data in oglinda si aranjandu-si jartiera care statea sa se desprinda.
-Cred ca putem pleca ...

-Eh cum spui tu...deci sa mergem , zise deschizand usa si asteptand ca fata sa iasa.

Isi lua haina si pasi spre iesire,lasand un urma aburi greoi de parfumuri scumpe.
Ajunsera in scurt timp in parcare.